Supercopilaria

Ionuț Stoe – Campion Național la Scrimă în 2017, categoria 12-13 ani

„Scrima este pentru mine o SuperPutere, pentru că mă face fericit

 

Ionuț e un puști zâmbitor, mereu pus pe glume si foarte sociabil. Pe planșă, lucrurile se schimbă. În spatele măștii de scrimă, privirea se încordează, iar zâmbetul lasă locul concentrării totale. Atunci tot ce contează e lupta. Mișcările adversarului,  dansul floretelor, fandarea, eschiva, cvinta, cvarta, octava, riposta, rezistența și al șaselea simț în scrimă: simțul fierului…

Ionuț e unul dintre copiii talentați ai României, care a ales performanța în locul jocurilor obișnuite ale copilăriei și orele lungi de antrenament în locul consolei de gaming. Rafturile pline cu trofee demonstrează că a făcut o alegere inspirată.

Anul acesta, Ionuț a câștigat medalia de aur la Campionatul National de Scrimă pentru Copii în proba de floretă, 12-13 ani. Imnul, podiumul, cupa, strângerea de mână a antrenorului, îmbrățișarea Laurei Badea, lacrimile de fericire ale părinților, felicitările colegilor, toate vor rămâne întipărite în sufletul lui Ionuț drept momente neprețuite dintr-o copilărie de campion.

Am stat de vorbă cu Ionuț despre ambițiile, greutățile și provocările vieți ide sportiv. S-a apucat de scrimă după ce a urmărit un concurs la Sala Floreasca. Imediat după aceea a mers la un prim antrenament de floretă, la CSS Triumf. Acolo l-a vrăjit echipamentul, l-a impresionat calmul, răbdarea și dedicarea domnului profesor, antrenor maestru Mihai Dințică și a hotărât să rămână.

 

Părinții te-au sprijinit? Nu li s-a părut un sport periculos?

Părinții mei au avut încredere in mine și m-au ajutat să trec peste momentele grele. Nu au fost îngrijorați deoarece au văzut că este un sport sigur și că purtăm echipament de protecție.

 

Ce ți s-a părut cel mai greu în pregătirea ta?

Au fost mai multe etape dificile, spre exemplu la antrenamente mi s-a părut grea poziția “în gardă”, dar pe parcurs am reușit să mă obișnuiesc. De asemenea, primele concursuri la care am participat și nu reușeam să mă clasez pe podium au fost niște experiențe foarte grele... Dar, faptul că îmi place mult acest sport m-a ajutat să trec peste momentele mai dificile.

 

Ce visezi să devii mai târziu?

Când voi creşte, îmi doresc să ajung campion mondial, dar în paralel îmi doresc să fiu manager şi să fac afaceri.

 

Ionuţ îşi ţine cupele, medaliile, trofeele şi diplomele la loc de cinste, chiar la intrarea în casă. Ele sunt primul lucru pe care prietenii, rudele, musafirii le remarcă şi le admiră atunci când sosesc. Şi lui îi place să le privească din când în când, să rememoreze momentele în care a câştigat.

 

Ce calităţi crezi că trebuie să aibă un copil pentru a deveni campion?

Voinţa şi încrederea sunt calităţile fără de care nu se poate. Pe lângă acestea este important să gândeşti, să nu te pierzi, să nu porneşti cu teamă de adversar sau de palmaresul lui şi să nu îţi pierzi concentrarea.

 

Ce alte sporturi îţi plac?

Îmi place foarte mult fotbalul, dar joc şi foarte mult ping-pong.

 

Colegii de scrimă sunt o echipă şi te susţin. Dar cum te susţin colegii de şcoală?

Colegii mei, de la şcoală văd pe Facebook fotografii de la competiţii, mă felicită şi mă susţin. Li se pare extraordinar, dar sunt puţini cei care chiar aleg să facă acest sport.  Cred că în toată şcoala mea sunt 4 copii care practică scrima...

 

Crezi că sportul poate fi o SuperPutere?

Eu cred că sportul chiar este o SuperPutere deoarece te face fericit şi te disciplinează. Făcând un sport îţi poţi face şi mulţi prieteni, de care te vor lega foarte multe experienţe frumoase.

 

Pentru Ionuţ, scrima e o SuperPutere care îl face un copil fericit fericit. Părinţii îi sunt alături, cu toată susţinerea de care sunt capabili: Efortul familiei este răsplătit înzecit, noi considerând că sportul este de natură să educe şi să formeze caracterul copiilor. Iar când aceste eforturi şi rezultate sunt recunoscute şi apreciate de alţi oameni, ori sunt de natură să inspire şi pe alţii, satisfacţia este maximă. E dificil? Cu siguranţă, dar SuperPuterile se dobândesc cu muncă şi dedicaţie. Mânuţele lui sunt uneori bătătorite, iar după concursuri, când efortul este maxim, are nevoie de o zi întreagă şi multe ore de somn pentru a se reface. Acest efort fizic este dublat de efortul intelectual, care necesită, de asemenea, multe ore pentru şcoală şi teme. De altfel, media lui generală la sfârşitul clasei a VI-a a fost 9,7.

 

SuperCopilaria